Extracții dentare
Pentru dinți care nu mai pot fi păstrați sau atunci când există o indicație în planul de tratament.
Chirurgia dentară include extracții și intervenții asupra osului sau gingiei. La consultație se discută de ce este necesară intervenția, ce alternative există și cum se pregătește recuperarea.
Pentru dinți care nu mai pot fi păstrați sau atunci când există o indicație în planul de tratament.
Poziția dintelui și raportul cu structurile apropiate influențează intervenția.
O intervenție la vârful rădăcinii, luată în calcul în anumite situații după evaluarea tratamentului endodontic.
Incizia unui abces, frenectomia sau alte proceduri au indicații și tarife proprii.
Alege clinica pentru prețurile și serviciile disponibile în locația respectivă.
Costul depinde de procedurile necesare și de numărul dinților sau zonelor tratate. Lista completă de tarife.
Adu investigațiile pe care le ai și o listă a medicamentelor administrate. Spune medicului dacă iei anticoagulante sau tratamente pentru osteoporoză. Nu întrerupe singur medicația; eventualele modificări se stabilesc cu medicii care te îngrijesc.
Respectă indicațiile primite despre alimentație, igienă și control. Cheagul format în alveolă trebuie protejat. Dacă sângerarea persistă sau durerea se accentuează, contactează clinica. Pentru o problemă apărută brusc, vezi urgențe stomatologice.
Se discută dintele sau zona tratată și investigațiile necesare.
Medicul explică anestezia și procedura potrivită cazului.
Primești recomandări de recuperare și data controlului, dacă este necesar.
Chirurgia orală cuprinde proceduri precum extracția unui dinte, chirurgia gingiei și plasarea implanturilor dentare. Extracția înseamnă că dentistul scoate dintele din alveola lui. Medicul stomatolog poate face el intervenția sau te poate trimite la un chirurg oral și maxilo-facial. Tratamentul cu implant are două faze: una chirurgicală și una de restaurare. Pentru înlocuirea dinților lipsă, vezi implantologie.
Un dinte considerat nerestaurabil trebuie extras. Dacă îl lași pe loc fără tratament, un dinte cariat poate provoca mai multe probleme, printre care infecții repetate în jurul lui, cu umflătură și durere. Cât de greu se scoate un dinte depinde de accesul la rădăcină, de forma ei și de structurile din jur, iar uneori e nevoie de o abordare chirurgicală sau de un alt specialist.
Înainte de o intervenție chirurgicală pe rădăcină, se evaluează dacă dintele mai poate fi refăcut, cât de sănătos este osul care îl susține și unde trece fasciculul de vase și nervi. Dacă tratamentul de canal poate salva dintele, găsești detalii la endodonție.
Înainte de operație discuți cu medicul tipul de anestezie și complicațiile posibile ale intervenției. La consultație medicul examinează și mucoasa gurii, împreună cu țesuturile din jurul dinților, nu doar dinții. Procedurile pe care nu vrei să le primești pot fi consemnate în documentul de consimțământ. Ai dreptul să te răzgândești oricând, chiar după ce ai dat consimțământul și intervenția a început, atât timp cât este sigur și practic. Înainte de intervenție ai ocazia să ceri lămuriri chirurgului sau anestezistului.
Dacă operația se face sub anestezie generală sau sedare, urmezi instrucțiunile despre post primite în scris. Anestezistul poate asculta inima și plămânii, îți poate cere să deschizi gura și să miști gâtul și va citi rezultatele investigațiilor.
Când ai mai mulți dinți dificili de scos, chirurgul poate prescrie anestezie generală cu internare de o zi. Sub anestezie locală, dentistul amorțește dintele și gingia din jur. Pe lângă injecția locală, poți primi o injecție în braț sau pe dosul mâinii, pentru sedarea intravenoasă. În anestezia generală ești inconștient și nu percepi nimic din timpul operației, iar anestezistul rămâne tot timpul lângă tine. Chiar și sub anestezie generală se folosește anestezic local, așa că te trezești cu zona gurii amorțită.
Amorțeala dată de anestezia locală poate dura între 90 de minute și 4 ore. Cât timp ești amorțit, ai grijă să nu muști țesuturile. Mâncărurile și băuturile fierbinți sau foarte reci pot reporni sângerarea, iar în ziua operației cele fierbinți te pot arde cât timp ești amorțit. Rana poate sângera ușor când anestezia începe să treacă.
Pungile cu gheață puse pe zona operată în primele 24-48 de ore reduc umflătura și vânătaia. Căldura aplicată pe zona umflată se evită în prima zi după operație. Ținând capul ridicat pe mai multe perne, umflătura scade.
Fața se poate umfla în primele 24 de ore după o operație orală. Umflătura poate apărea atât în interiorul, cât și în exteriorul gurii. Umflătura poate crește în a doua sau a treia zi după operație și trece în aproximativ 7-10 zile. La unii pacienți apare ocazional o vânătaie, care tinde să țină mai mult decât umflătura și poate dura până la 2 săptămâni. Vânătaia poate apărea și pe gât și se poate întinde spre partea de sus a pieptului.
După o operație orală minoră pot apărea durere, sângerare și umflătură. Când trece injecția, nu ar trebui să rămână mai mult decât o durere surdă, care se ameliorează în zilele următoare. Saliva pătată de sânge este de așteptat în primele 24-48 de ore. Respirația poate avea un miros neplăcut, dar este puțin probabil să țină mai mult de o săptămână.
Primele zile după operație cer repaus, alimente moi și o igienă blândă a gurii. După extracție nu bei și nu mănânci timp de trei ore. Treptat revii la alimentația obișnuită, în ritmul tău. Alimentele ascuțite, precum chipsurile, se evită, pentru că pot răni plaga și pot provoca durere inutilă. Alcoolul și fumatul influențează procesul de vindecare. Fumătorii nu au adesea chef de țigară o săptămână sau două după operație, așa că e un moment bun pentru a renunța.
Spălatul normal pe dinți se reia în ziua de după operație. În jurul zonei operate și al firelor de sutură ești mai blând cu periuța. Din dimineața următoare poți folosi o soluție de apă cu sare pentru clătit, după fiecare masă și, dacă poți, și mai des. Clătirile energice se evită. Scuipatul energic se evită și el. Paiul rămâne deoparte, pentru că poate deranja cheagul de sânge. Rana nu se scormonește cu degetele sau cu limba, pentru că asta întârzie vindecarea și întreține sângerarea.
Dacă ai diabet sau imunitate scăzută, din cauza bolii sau a medicamentelor luate regulat, e nevoie de mai multă grijă. Riscul de infecție crește cu o igienă orală slabă, diabetul, imunosupresia, fumatul sau vapatul, anumite medicamente și îngrijirea slabă a rănii. Vindecarea alveolei întârzie adesea la pacienții cu diabet prost controlat sau netratat.
Unele medicamente cresc riscul de sângerare și cer precauții. Cât de mare e riscul pentru tine depinde de alte boli, de factori personali precum fumatul sau excesul de greutate și de felul operației, dacă este complicată, lungă sau făcută în urgență. Indicațiile de îngrijire se potrivesc persoanelor fără complicații și fără o situație medicală specială, cum este o boală cronică relevantă. Totul depinde de sfatul medical individual al chirurgului, bazat pe starea ta de sănătate, afecțiunea ta și circumstanțele personale.
Riscurile anesteziei nu pot fi eliminate complet, dar echipamentele, pregătirea medicilor și medicamentele moderne au făcut-o mult mai sigură în ultimii ani. După anestezie, unii oameni pot avea amețeli, greață sau dureri generale. Într-o analiză din J Clin Exp Dent, sedarea cu benzodiazepine în timpul unor proceduri chirurgicale a fost asociată la adolescenți cu complicații anestezice, mai ales la cei cărora li s-a dat diazepam, cu o creștere de 50% a riscului de complicații adverse. Ca la majoritatea procedurilor chirurgicale, există riscul de sângerare la locul operației, în timpul și după intervenție. Când scoți un dinte, dintele sau obturația de lângă el se poate slăbi sau rupe ocazional, iar medicul tău stomatolog îl va repara ulterior.
Majoritatea oamenilor au nevoie de cel puțin două zile libere, iar o săptămână este de obicei recomandată. Dacă ai o muncă solicitantă fizic, poți cere angajatorului sarcini mai ușoare în primele zile. Ți-ar putea lua puțin timp să-ți recapeți încrederea la întoarcerea la muncă, ceea ce este firesc, iar după câteva zile îți revine ritmul. Dimineața te trezești la ora obișnuită, te îmbraci și te miști prin casă. Dacă obosești sau te doare, probabil ai făcut puțin prea mult, așa că încetinești. Sporturile obișnuite se pot relua până la sfârșitul primei săptămâni, iar pentru cele de contact, precum rugby sau artele marțiale, urmezi sfatul chirurgului.
Te adresezi medicului dacă umflătura continuă să crească la 48 de ore după operație sau dacă nu scade în 7 zile. Durerea, roșeața sau umflătura care cresc după 48 de ore sunt un semn de atenție. Dacă sângerezi mult și au trecut 4 ore sau mai mult de la operație, mergi imediat la medic. Între timp, o sângerare continuă se oprește apăsând ferm, 15-20 de minute, cu un tampon curat sau cu o batistă pe alveolă.
Nu. Recomandarea depinde de poziție, simptome și efectul asupra dinților vecini. Consultația clarifică dacă intervenția este necesară.
Întreabă înainte de programare. Răspunsul depinde de procedură, anestezie și medicația administrată.
Medicul stabilește încadrarea după examinare și, când este indicat, după radiografie. O fotografie a coroanei nu arată întreaga rădăcină.
Sub anestezie locală, ședința este simplă și poți veni singur. După sedarea intravenoasă sau anestezia generală, cineva te însoțește la și de la intervenție și rămâne cu tine peste noapte, iar în ziua sau în cele două zile de după te menții liniștit. În mod obișnuit poți conduce din nou la 24 de ore după sedarea intravenoasă și la 48 de ore după o anestezie generală.
Anestezistul urmărește pulsul, tensiunea, ritmul inimii, temperatura corpului și respirația. Pot fi atașate dispozitive precum o manșetă de tensiune, un monitor cardiac (EKG) și un pulsoximetru pentru oxigenul din sânge.
Dacă ești tratat ambulatoriu, sub anestezie locală, îți iei medicamentele pentru diabet ca de obicei și mănânci și bei normal. Rareori istoricul medical complică extracția atât de mult încât ea trebuie făcută în spital.
Deschiderea gurii poate rămâne limitată aproximativ o săptămână. Durerea sau rigiditatea maxilarului sunt frecvente după operație, mai ales dacă a fost lungă sau dificilă.