Acasă
Servicii
Vezi toate tratamentele
Clinica Topoloveni11 categorii principale · 13 categorii de tarif · 166 servicii în Topoloveni
Toate serviciile individuale166 pagini
Consultație3 pagini în Topoloveni
Profilaxie5 pagini în Topoloveni
Odontoterapie (obturații)8 pagini în Topoloveni
Endodonție10 pagini în Topoloveni
Chirurgie dentară23 pagini în Topoloveni
Implantologie12 pagini în Topoloveni
Protetică dentară38 pagini în Topoloveni
Estetică dentară6 pagini în Topoloveni
Pachete dinți ficși în 24h3 pagini în Topoloveni
Radiologie dentară4 pagini în Topoloveni
Ortodonție18 pagini în Topoloveni
Parodontologie13 pagini în Topoloveni
Pedodonție (stomatologie pediatrică)23 pagini în Topoloveni
Clinica Băicoi11 categorii principale · 12 categorii de tarif · 100 servicii în Băicoi
Toate serviciile individuale100 pagini
Consultație2 pagini în Băicoi
Profilaxie3 pagini în Băicoi
Odontoterapie5 pagini în Băicoi
Endodonție9 pagini în Băicoi
Chirurgie15 pagini în Băicoi
Implantologie6 pagini în Băicoi
Protetică21 pagini în Băicoi
Estetică dentară3 pagini în Băicoi
Pachete dinți ficși în 24 de ore2 pagini în Băicoi
Radiologie dentară3 pagini în Băicoi
Ortodonție19 pagini în Băicoi
Parodontologie12 pagini în Băicoi
Tarife
Calculatoare de cost
Înainte & După Blog Medici
Despre noi
Contact
Urmărește-ne

Ce clinică vrei să contactezi?

Echipa clinicii alese îți răspunde în timpul programului.

BlogUrgențe stomatologice
Dentalix
Echipa Dentalix
Clinici de stomatologie · Topoloveni și Băicoi
Vezi echipa

Abces dentar: simptome, cauze și când mergi la urgențe

Oglindă dentară și sondă pe o tavă metalică, lângă un model de dinți, într-un cabinet stomatologic luminos
Cuprins articol
  1. Ce este, de fapt, un abces dentar
  2. Simptomele care îți spun că ai un abces
  3. De ce nu e un semn bun când durerea dispare brusc
  4. Abces periapical și abces parodontal: unde se formează puroiul
  5. Ce cauze duc la un abces dentar
  6. Semnele de alarmă: când mergi la urgențe, nu la o programare obișnuită
  7. Ce face medicul dentist și de ce antibioticul singur nu ajunge
  8. Ce poți face acasă cât aștepți consultul
  9. Cum reduci riscul unui abces
  10. Întrebări frecvente

Abcesul dentar este o acumulare de puroi la rădăcina unui dinte sau în gingie, provocată de o infecție bacteriană. Se recunoaște prin durere intensă și continuă, sensibilitate la cald și la rece, gingie umflată sau o umflătură pe față ori pe maxilar. Nu trece de la sine și are nevoie de un medic dentist. Dacă apar febră, dificultăți la respirație sau la înghițit, ajungi la urgențe fără să mai aștepți o programare obișnuită.

Pe scurt: Un abces dentar este o colecție de puroi cauzată de bacterii, de obicei pornită de la o carie netratată, o lovitură sau un tratament de canal eșuat. Semnele tipice sunt durerea pulsatilă continuă, umflătura gingiei sau a feței, gustul rău și, uneori, febra. Chiar dacă durerea scade brusc, infecția poate rămâne activă. Tratamentul înseamnă drenaj și rezolvarea cauzei, nu doar antibiotic. Respirația sau înghițitul îngreunate, febra și umflătura care se extinde sunt motive de urgență.

Ce este, de fapt, un abces dentar

Abcesul dentar este un buzunar de puroi format în jurul unui dinte, ca reacție la o infecție bacteriană. MedlinePlus îl descrie ca pe un buzunar de puroi apărut în sau în jurul dintelui, iar același material numește infecția din interiorul dintelui printre cauzele durerii.

Cel mai des, procesul pornește din interior. Bacteriile trec de smalț, ajung în pulpă, adică țesutul cu nervul și vasele dintelui, apoi coboară prin canalul radicular. O analiză din Dental Research Journal definește abcesul dentoalveolar ca o colecție localizată de puroi în osul de la vârful rădăcinii și spune că apare de regulă după carie, traumatisme, obturații adânci sau tratamente de canal eșuate.

Infecția nu vine de la o singură bacterie. Aceeași analiză arată că abcesul acut este polimicrobian, cu bacterii anaerobe și facultativ anaerobe care trăiesc în mod obișnuit în gură. Problema apare când ajung într-un loc unde nu au ce căuta, într-un dinte sau într-un țesut fără acces la apărarea organismului.

Simptomele care îți spun că ai un abces

Semnul principal este durerea. MedlinePlus o descrie ca severă, continuă, de tip rozător, ascuțit, fulgerător sau pulsatil. Nu seamănă cu durerea scurtă de la un dinte sensibil, care apare la contactul cu rece și dispare în câteva secunde.

Serviciul britanic de sănătate NHS enumeră mai multe semne care pot apărea împreună:

  • durere intensă de dinte sau de gingie;
  • roșeață în gură sau pe față ori pe maxilar;
  • sensibilitate la alimente și băuturi fierbinți sau reci;
  • gust neplăcut în gură;
  • dificultate la deschiderea gurii și la mestecat;
  • față sau maxilar umflate;
  • ganglioni măriți de o parte și de alta a gâtului;
  • temperatură ridicată.

MedlinePlus adaugă respirația urât mirositoare, starea generală proastă, durerea la mușcat și umflătura gingiei de deasupra dintelui infectat, care poate semăna cu un coș. Nu apar toate semnele la toată lumea. Un abces mic poate da doar o durere surdă la masticație și un gust ciudat dimineața.

De ce nu e un semn bun când durerea dispare brusc

Mulți oameni așteaptă, pentru că durerea scade după câteva zile. Aici apare capcana. MedlinePlus explică faptul că durerea de dinte poate înceta dacă presiunea din interiorul dintelui se eliberează, dar infecția rămâne activă și continuă să se extindă.

Presiunea scade, durerea cedează, iar impresia este că problema s-a rezolvat. În realitate, sursa infecției rămâne la locul ei, iar bacteriile continuă să se înmulțească. Același material notează că abcesele netratate se pot agrava și pot duce la complicații care pun viața în pericol.

NHS spune direct că un abces dentar nu dispare de la sine. Prin urmare, un abces care „s-a liniștit” se programează la medic la fel ca unul care doare. Ai ceva mai mult timp. Atât.

Abces periapical și abces parodontal: unde se formează puroiul

Nu orice abces pornește din același loc. Diferența contează pentru tratament, fiindcă de ea depinde ce se face cu dintele. În abcesul periapical, infecția pleacă din pulpa dintelui și se adună la vârful rădăcinii. Este varianta descrisă de analiza din Dental Research Journal, legată de carie, traumă sau canal netratat corect.

Fotoliu stomatologic cu lampă de consultație într-un cabinet luminos și gol
Un abces se tratează în cabinet, prin drenaj și rezolvarea cauzei dintelui

Abcesul parodontal are alt punct de plecare. NHS descrie abcesul dentar ca pe o acumulare de puroi în dinți sau în gingii, iar între cauze enumeră boala gingivală. În acest caz puroiul se adună în țesutul de lângă dinte, nu la vârful rădăcinii, și dintele poate să nu aibă nicio carie vizibilă. Despre boala gingiei care stă în spatele lui, vezi articolul despre simptomele parodontozei.

Dacă durerea vine dintr-un dinte cu carie profundă sau cu un tratament vechi, direcția probabilă este cea endodontică, adică de canal. Medicul le deosebește prin examinare, testarea sensibilității dintelui, percuția și o radiografie. Un abces nu se confirmă și nu se tratează după un diagnostic pus acasă.

Ce cauze duc la un abces dentar

Cauzele sunt, în mare parte, aceleași care ajung la orice infecție dentară netratată la timp. NHS le listează pe cele mai frecvente: un dinte care nu a erupt corect, adică inclus, carii sau boală gingivală, leziuni ale dinților, gingiilor sau gurii și radioterapia ori chimioterapia.

Analiza din Dental Research Journal merge mai departe pe același traseu: caria care a străpuns smalțul și dentina, un traumatism care a fisurat dintele, o obturație foarte adâncă sau un tratament de canal care nu a închis complet infecția. Odată ce camera pulpară este deschisă, canalele se colonizează cu un amestec de bacterii care pot forma biofilm și greu de eliminat doar cu medicamente.

Din acest motiv, prevenția arată ca un lanț simplu. O carie mică se tratează înainte să ajungă la nerv. Un dinte lovit sau fisurat se verifică chiar dacă nu doare. Un tratament de canal vechi, care a început să doară din nou, se reevaluează. Despre dinții aflați în aceste situații, pagina de endodonție explică ce înseamnă tratamentul de canal și când se face.

Semnele de alarmă: când mergi la urgențe, nu la o programare obișnuită

Majoritatea abceselor sunt localizate, dar unele se extind spre gât, față sau în jurul ochiului. NHS cere ajutor de urgență, fără să mai aștepți, când ai dificultăți la respirație, la vorbit sau la înghițit, un ochi umflat sau dureros, probleme bruște de vedere, umflătură mare în gură sau dificultate la deschiderea gurii.

Motivul este anatomic. Infecția dentară poate urma planurile dintre mușchi și fascii. Analiza din Dental Research Journal pomenește complicații ca septicemia, tromboza sinusului cavernos, abcesul cerebral, abcesele profunde de gât și mediastinita descendentă necrozantă, rare, dar cu mortalitate ridicată dacă diagnosticul întârzie.

În România, numărul pentru urgențe vitale este 112. Pentru o durere puternică cu umflătură, dar fără probleme de respirație sau de înghițit, cauți o urgență stomatologică în aceeași zi, nu peste o săptămână. Febra și starea generală alterată sunt motive suplimentare să nu amâni.

Informații despre cum funcționează o consultație de urgență găsești pe pagina urgențelor stomatologice.

Ce face medicul dentist și de ce antibioticul singur nu ajunge

Tratamentul are un scop principal: să scoată puroiul și să elimine sursa. NHS descrie drenarea puroiului de către dentist, iar dacă problema dintelui a provocat abcesul, poate fi nevoie de tratament de canal sau de extracția dintelui. Intervenția se face sub anestezie locală.

Alegerea dintre salvarea dintelui și extracție depinde de cât din dinte mai poate fi refăcut, de starea osului și de cât de adânc ajunge infecția. Medicul se bazează pe examinarea clinică și pe radiografie. Pentru cazurile în care abcesul se drenează chirurgical sau dintele trebuie scos, intră în discuție chirurgia dentară.

Antibioticul are un rol mai mic decât se crede. Revizuirea din Dental Research Journal spune că majoritatea abceselor dentare localizate răspund la tratamentul chirurgical, iar antibioticele rămân pentru infecțiile severe care se extind. Autorii scriu că antimicrobienele nu trebuie folosite niciodată în locul drenajului chirurgical și al debridării. Un antibiotic luat fără drenaj poate ascunde simptomele câteva zile, apoi infecția revine, adesea mai greu de tratat.

NHS notează că medicul poate prescrie antibiotice, ca o completare, și tot el decide dacă sunt necesare.

Ce poți face acasă cât aștepți consultul

Măsurile de acasă nu tratează abcesul. Ele fac perioada de așteptare mai suportabilă, nimic mai mult. NHS recomandă analgezice obișnuite, cum sunt ibuprofenul sau paracetamolul, dacă nu ai contraindicații, alimente moi, periaj cu o periuță moale și evitarea mâncărurilor și băuturilor foarte fierbinți sau foarte reci. Doza recomandată nu se depășește, pentru că o doză mai mare nu calmează mai bine și poate fi periculoasă.

MedlinePlus menționează că clătirile cu apă călduță sărată pot ameliora durerea. Același material avertizează să nu pui aspirină direct pe dinte sau pe gingie, pentru că irită țesutul și poate produce ulcerații.

Dacă ești în prima zi cu durere și nu ai umflătură, programarea poate avea loc în câteva zile. Dacă umflătura crește sau apare febra, consultul devine urgent și nu mai așteaptă.

Cum reduci riscul unui abces

Nu poți elimina complet riscul, dar îl poți scădea mult. Sfaturile NHS sunt simple: periaj de cel puțin două ori pe zi cu pastă cu fluor, fără clătire cu apă după periaj, curățarea zilnică a spațiilor dintre dinți cu ață dentară sau periuțe interdentare, schimbarea periuței la 2-3 luni, controale periodice și renunțarea la fumat.

MedlinePlus adaugă două reguli care țin de comportament: tratezi prompt cariile și ceri evaluarea imediată a dinților rupți sau ciobiți. Un dinte ciobit poate părea inofensiv, dar deschide drumul bacteriilor spre pulpă.

Controalele regulate aduc un avantaj practic: carii și leziuni mici sunt descoperite înainte să doară. Detaliile despre tehnica de periaj se găsesc în articolul despre periajul dentar corect. Pentru o leziune care nu doare, dar pe care o vezi pe radiografie, vezi și chistul dentar, o altă afecțiune de la vârful rădăcinii.

Întrebări frecvente

Cum recunosc un abces dentar la început?

De obicei, începe cu o durere constantă, pulsatilă, care nu trece cu rece sau cu cald și apare mai ales la mușcat. Pot urma gust rău în gură, gingie roșie sau umflată și sensibilitate la atingerea dintelui. Orice dinte care doare continuu mai mult de o zi merită văzut de un medic dentist.

Trece abcesul dentar de la sine?

Nu. Durerea poate scădea dacă puroiul se drenează sau presiunea se eliberează, dar infecția rămâne activă. NHS precizează că un abces dentar nu dispare singur și are nevoie de tratament la dentist. Fără el, infecția se poate extinde în os, în față sau spre gât.

Poate un antibiotic să vindece abcesul dentar?

Singur, de regulă nu. Sursele medicale spun că antibioticele nu înlocuiesc drenajul și tratamentul cauzei, adică tratamentul de canal sau extracția. Medicul îl poate adăuga când infecția este severă sau se extinde. Un antibiotic luat pe cont propriu poate acoperi simptomele fără să rezolve problema.

Cât de periculos este un abces dentar netratat?

Poate fi grav. Netratat, poate duce la pierderea dintelui și la răspândirea infecției în os, în țesuturile moi ale feței și gâtului sau în sânge. Complicațiile rare includ abcesul cerebral sau infecții ale gâtului și toracelui. De aceea, febra, umflătura care crește și dificultățile la respirație cer urgență.

Ce fac dacă am un abces dentar în weekend sau noaptea?

Dacă ai doar durere, poți lua un analgezic obișnuit, în doza recomandată, și poți suna dimineața la cabinet sau la o urgență stomatologică. Dacă ai probleme la respirație, la înghițit sau la vorbit, umflătura se extinde spre ochi ori gât sau ai febră mare, suni la 112 sau mergi la o unitate de primiri urgențe.

Se poate salva dintele cu abces?

Adesea, da. Dacă dintele mai poate fi refăcut, tratamentul de canal elimină infecția din interior și dintele poate fi păstrat. Când structura lui este prea afectată sau infecția este extinsă, medicul poate recomanda extracția. Decizia se ia după examinare și radiografie.

Surse