Carie de biberon: cauze, semne, prevenție și tratament

Cuprins articol
- Ce este caria de biberon și de ce i se spune acum caria precoce a copilăriei
- Cum arată caria de biberon și cum o recunoști devreme
- De ce apare: zahăr, timp și bacterii
- Se poate transmite caria de la părinte la copil?
- Cum se previne caria de biberon, pas cu pas
- Câtă pastă cu fluor se folosește la un copil mic?
- Cum se tratează caria de biberon, în funcție de stadiu
- Contează dinții de lapte dacă oricum cad?
- Întrebări frecvente
Caria de biberon, numită medical caria precoce a copilăriei, este distrugerea dinților de lapte la copiii mici, cel mai des a incisivilor de sus, provocată de contactul frecvent și prelungit al dinților cu lichide sau alimente zaharoase. Începe ca o pată albă, mată, la marginea gingiei și, netratată, ajunge la cavități, durere și infecții. Se poate preveni: fără biberon îndulcit la culcare, cu ștergerea gingiilor încă dinainte de primul dinte, cu periaj cu pastă cu fluor de la primul dinte și cu un prim control stomatologic în jurul vârstei de un an.
Pe scurt: Caria de biberon (early childhood caries) este caria dinților de lapte la un copil sub 6 ani, de obicei începând cu incisivii superiori. Apare când dinții stau des și mult timp în contact cu zahărul, mai ales dacă adormi copilul cu biberonul. Pata albă fără cavitate poate fi oprită cu fluor. O cavitate formată cere tratament. Prevenția: gingii șterse după masă, periaj cu pastă cu fluor de la primul dinte, biberon doar cu lapte sau apă.
Ce este caria de biberon și de ce i se spune acum caria precoce a copilăriei
Caria de biberon este boala dinților de lapte la copiii mici. Asociația Americană de Stomatologie Pediatrică (AAPD) folosește termenul early childhood caries, adică caria precoce a copilăriei, și îl aplică oricărui dinte temporar cu carie, lipsă din cauza cariei sau obturat, la un copil sub 6 ani, așa cum arată politica AAPD despre caria precoce a copilăriei. Denumirile mai vechi, „carie de biberon” sau „baby bottle tooth decay”, au fost lăsate deoparte pentru că boala nu depinde doar de biberon. Contează felul în care copilul mănâncă, bea și este îngrijit.
Problema este frecventă. Manualul OMS pentru combaterea cariei la copii citează peste 530 de milioane de copii cu carii pe dinții de lapte la nivel mondial, conform datelor GBD 2017. Pentru România nu există o cifră oficială verificabilă, deci nu prezentăm una.
Cum arată caria de biberon și cum o recunoști devreme
Primul semn este de obicei o pată albă, mată, la marginea gingiei, pe dinții din față de sus. Asociația Dentară Americană notează că boala apare cel mai des la incisivii superiori, iar institutul american de cercetare dentară (NIDCR) descrie o carie care pornește de la dinții din față și se extinde spre cei din spate.
Pata albă înseamnă smalț care a pierdut minerale. În acest stadiu, fără cavitate, fluorul poate opri leziunea și chiar o poate inversa. Dacă procesul continuă, culoarea se închide, smalțul se rupe și apare o gaură în dinte. Tot ce urmează, de la durere la infecție, vine după acest punct.
Merită observat și comportamentul copilului. Un mic care refuză alimentele reci sau dulci, plânge la mâncat sau mestecă doar pe o parte poate avea un dinte dureros. O gingie umflată lângă un dinte schimbat la culoare cere control rapid. Petele albe au însă și alte cauze, de la fluoroză la defecte de formare a smalțului, descrise în ghidul despre petele albe pe dinți. De aceea diagnosticul îl pune medicul, nu comparația cu o poză.
De ce apare: zahăr, timp și bacterii
Caria apare când dinții sunt expuși des și mult timp la zahăr. Potrivit ADA, expunerea frecventă și prelungită la băuturi cu zahăr face ca bacteriile din gură să se hrănească cu el, să se înmulțească și să producă acid. Acidul dizolvă treptat smalțul dinților de lapte.

Situația clasică este copilul adormit cu biberonul în gură. ADA arată că dinții pot suferi când sugarul este culcat cu biberon, iar serviciul național de sănătate din Marea Britanie (NHS) spune că la culcare și în timpul nopții se dau doar lapte matern, formulă sau apă fiartă și răcită. AAPD include printre factorii de risc biberonul la cerere sau cel de noapte după vârsta de 12 luni.
Sucurile, ceaiul îndulcit și laptele cu zahăr adăugat se pun în aceeași categorie. La fel de important este cât timp rămâne băutura pe dinți.
O analiză publicată în 2019 despre factorii de risc ai cariei precoce a copilăriei a găsit că cei mai puternici predictori sunt defectele de smalț, cariile deja ajunse la dentină și nivelul ridicat de streptococi mutans. Prin urmare, nu toți copiii au același risc, iar unii au nevoie de control mai atent.
Se poate transmite caria de la părinte la copil?
Bacteriile care provoacă caria pot trece de la adult la copil prin salivă. ADA dă exemple concrete: lingura copilului pusă în gura mamei sau suzeta curățată în gură. AAPD recunoaște în aceeași politică natura infecțioasă a bolii, motiv pentru care a înlocuit vechea denumire legată doar de biberon.
Nu înseamnă că părintele este vinovat de carie. Bacteriile singure nu strică dinții, iar boala apare când se adaugă zahărul, timpul și placa neîndepărtată. Dar gesturile mici se schimbă ușor.
- Copilul are lingura lui, iar adultul nu o gustă și apoi o repune în farfuria copilului.
- Suzeta căzută se spală cu apă, nu se linge.
- Adulții din familie își tratează cariile și își fac controalele, pentru că un adult cu gura îngrijită este o sursă mai puțin încărcată de bacterii.
Ultimul punct este o concluzie logică din modul de transmitere, nu o cifră dintr-un studiu. Își păstrează însă sensul practic: igiena orală a adulților face parte din prevenția cariei la copil, iar un control profilactic periodic este locul în care se discută.
Cum se previne caria de biberon, pas cu pas
Prevenția începe înainte de primul dinte și are puțini pași, dar se repetă zilnic.
- Gingiile se șterg după masă. ADA recomandă ștergerea gingiilor cu un tifon umed sau cu un prosop curat după fiecare masă, iar la apariția dinților, periajul blând cu o periuță mică pentru copii.
- Periajul de două ori pe zi, dimineața și seara, cu pastă cu fluor în cantitate mică, așa cum recomandă și NIDCR pentru prevenția cariilor. Până când copilul învață singur, periajul îl face părintele.
- Biberonul conține doar lapte sau apă, iar copilul nu adoarme cu el în gură.
- Trecerea la cană. ADA recomandă să încurajezi copilul să bea din cană până la prima aniversare, iar NHS spune că de la 6 luni se poate oferi apă într-o cană fără valvă, cu debit liber.
- Primul control stomatologic. AAPD recomandă un „cămin dentar” (dental home) în primele 6 luni de la erupția primului dinte și cel târziu la 12 luni.
Tehnica de periaj pentru adulți este explicată în ghidul despre periajul dentar corect. La un copil mic, aceeași idee se aplică cu mișcări mici, pe toate fețele dinților.
Câtă pastă cu fluor se folosește la un copil mic?
Cantitatea depinde de vârstă. Potrivit ADA, la copiii până la 3 ani se folosește o urmă de pastă cu fluor, cât un bob de orez, iar între 3 și 6 ani cât un bob de mazăre. Cantitatea mică ține cont de vârsta copilului.
În Europa, recomandările societății de stomatologie pediatrică (EAPD) pentru utilizarea fluorului la copii, actualizate în 2019, detaliază concentrația de fluor pe grupe de vârstă. Concentrația apare pe ambalaj, exprimată în ppm. Ea diferă de la un produs la altul, deci merită întrebat medicul stomatolog sau pediatrul care pastă se potrivește vârstei copilului.
Fluorul de acasă se completează cu cel aplicat în cabinet. NIDCR spune că, în stadiul incipient, stomatologul poate aplica fluor pentru a inversa leziunea. Detalii despre procedură găsești pe pagina despre fluorizarea în cabinet. Procentul exact cu care scade riscul de carii depinde de studiu și de vârsta copilului, de aceea nu îl citez aici ca o cifră sigură.
Cum se tratează caria de biberon, în funcție de stadiu
Tratamentul depinde de cât de adânc a ajuns caria, iar medicul stabilește stadiul după examinare și, la nevoie, după radiografie. Opțiunile, de la cea mai simplă la cea mai amplă, sunt următoarele.
- Leziune incipientă, fără cavitate: fluor aplicat local și schimbarea obiceiurilor. NIDCR notează că în acest stadiu leziunea se poate inversa.
- Cavitate formată: curățarea țesutului afectat și obturația. Stomatologii tratează de obicei cariile prin obturare.
- Carie profundă, cu pulpa încă vie: AAPD descrie tratamente ale pulpei vitale la dinții de lapte, de exemplu pulpotomia, în care se îndepărtează doar partea afectată a pulpei.
- Pulpă inflamată ireversibil sau moartă: opțiunile sunt pulpectomia sau extracția, conform ghidului AAPD pentru tratamentele pulpare nevitale.
- Dinte care nu mai poate fi restaurat: extracția, când coroana sau rădăcinile sunt prea distruse.
Tratamentul unui dinte nu oprește boala dacă obiceiurile rămân aceleași. De aceea, după obturație, medicul discută și igiena, băuturile și frecvența controalelor. Tratamentul cariilor la copii se face în cabinete de odontoterapie, iar un dinte tratat la timp rămâne în gură până la căderea lui naturală.
Contează dinții de lapte dacă oricum cad?
Da, contează. AAPD descrie caria precoce a copilăriei ca pe o boală cronică semnificativă, nu ca pe o problemă trecătoare. Un dinte de lapte cu infecție provoacă durere și poate perturba mestecatul și somnul copilului.
Există și o legătură cu viitorul. O meta-analiză publicată în 2022, despre efectul cariei precoce asupra copiilor de vârstă școlară și adolescenților, confirmă o asociere între caria de la vârstă mică și carii mai multe pe dinții permanenți. Direcția este clară, iar cifra exactă diferă între studii, așa că o lăsăm deoparte.
Dinții de lapte păstrează și locul pentru cei permanenți. Ordinea și vârstele la care cad dinții de lapte sunt prezentate în ghidul despre căderea dinților de lapte.
Concluzia practică este simplă. Un copil cu dinți de lapte sănătoși începe etapa dinților permanenți cu un avantaj, iar obiceiurile bune de igienă, formate devreme, rămân cu el.
Întrebări frecvente
Ce este caria de biberon?
Caria de biberon, numită medical caria precoce a copilăriei, este caria de pe dinții de lapte la un copil sub 6 ani. Apare de obicei la incisivii superiori și este legată de contactul frecvent și prelungit al dinților cu băuturi sau alimente cu zahăr.
La ce vârstă merge copilul prima dată la stomatolog?
AAPD recomandă primul control în primele 6 luni de la apariția primului dinte și cel târziu la 12 luni. Scopul controlului este să se vadă devreme eventualele semne de carie și să se discute igiena și alimentația.
Poate copilul să adoarmă cu biberonul în gură?
Nu este recomandat. ADA arată că dinții pot fi afectați când copilul este culcat cu biberonul, iar NHS spune că la culcare și în timpul nopții se dau doar lapte matern, formulă sau apă fiartă și răcită. Obiceiul se oprește cel mai bine odată cu trecerea la cană.
Se vindecă singură o carie de lapte?
O cavitate formată nu se reface singură și are nevoie de tratament. Doar leziunea incipientă, o pată albă fără cavitate, poate fi oprită sau inversată cu fluor aplicat de stomatolog și cu igienă bună, conform NIDCR.
Câtă pastă de dinți cu fluor se pune pe periuța unui copil de 2 ani?
ADA recomandă o urmă de pastă cu fluor, cât un bob de orez, până la vârsta de 3 ani. Între 3 și 6 ani cantitatea crește la cât un bob de mazăre. Periajul îl face sau îl supraveghează părintele.
Dinții de lapte cariați afectează dinții permanenți?
Există o asociere confirmată de o meta-analiză din 2022: copiii cu carie precoce au mai multe carii pe dinții permanenți. Asocierea nu spune că fiecare copil cu carie de lapte va avea carii și la maturitate, dar arată că tratamentul și prevenția la vârstă mică au importanță.
Surse
- American Academy of Pediatric Dentistry. Early Childhood Caries: Classifications, Consequences, and Preventive Strategies, pe AAPD, Early Childhood Caries: Classifications, Consequences, and Preventive Strategies.
- American Dental Association. MouthHealthy: Baby Bottle Tooth Decay, pe ADA MouthHealthy, Baby Bottle Tooth Decay.
- National Institute of Dental and Craniofacial Research. Tooth Decay, pe NIDCR, Tooth Decay.
- NHS. Looking after your baby's teeth, pe NHS, Looking after your baby's teeth.
- World Health Organization. Ending childhood dental caries: WHO implementation manual, pe OMS, Ending childhood dental caries: WHO implementation manual.
- Kirthiga M, et al. Risk factors for early childhood caries: a systematic review and meta-analysis of case control and cohort studies. Pediatr Dent. 2019, pe Kirthiga et al., Risk Factors for Early Childhood Caries (2019).
- Lam et al. Does Early Childhood Caries Increase Caries Development among School Children and Adolescents? A Systematic Review and Meta-Analysis. Int J Environ Res Public Health. 2022, pe Lam et al., Does Early Childhood Caries Increase Caries Development among School Children and Adolescents? (2022).
- Toumba KJ, et al. Guidelines on the use of fluoride for caries prevention in children: an updated EAPD policy document. Eur Arch Paediatr Dent. 2019;20(6):507-516, pe Toumba et al., Guidelines on the use of fluoride for caries prevention in children: an updated EAPD policy document (2019).
- American Academy of Pediatric Dentistry. Use of Vital Pulp Therapies in Primary Teeth with Deep Caries Lesions, pe AAPD, Use of Vital Pulp Therapies in Primary Teeth with Deep Caries Lesions.
- American Academy of Pediatric Dentistry. Use of Non-Vital Pulp Therapies in Primary Teeth, pe AAPD, Use of Non-Vital Pulp Therapies in Primary Teeth.